Am ajuns vineri noaptea (cred ca era 12.30 - 01:00 ) in Curmatura, pe
noapte cu luna (aproape plina), stele, cer senin si lumina ca ziua
(nici nu a fost nevoie sa folosim lanternele). Mai sus de Botorog eu si
Radu ne-am pus coltarii, era gheata pe poteca si n-am vrut sa ne rupem
fundul. Initial planuisem sa dormim intr-una din stinile din Zanoaga,
dar ambele aratau jalnic (cea de sus avea jumatate de acoperis rupt).
Spre bucuria mea am plecat sa dormim in Curmatura, ideea cu dormitul in
stina ii apartine lui Florin , eu nu prea ma omor dupa stini. Inainte
de Curmatura unul din ciinii Saint Bernard a venit in fuga spre noi si
l-a speriat pe Radu, care a tras un tipat strasnic (probabil ca l-a
auzit si Vasile, cabanierul, ca a iesit imediat ce am intrat in sala de
mese). Am dormit bine in noaptea aia, nici n-a fost nevoie sa facem
foc, desi Vasile avea lemnele pregatite si s-a oferit sa faca foc.
De dimineata, vreme superba - cer senin, nici un nor pe creasta, cald.
Dupa ce am mincat si am baut un ceai facut de Vasile, pe la 9 am
plecat. Desi initial voiam sa urcam pe Turnu, ne-am hotarit sa urcam pe
Hornul Gainii, mai ales ca erau urme (ne-a spus cabanierul ca urcasera
cu o zi inainte Cornel Sain si prietena lui) si nu mai fusesem demult
pe acolo. Dupa ce am trecut de grohotis, zapada a inceput sa fie foarte
mare. Noroc cu urmele, altfel am fi tras ceva pina sus.
In creasta putina zapada, era viscolita probabil. Vremea in continuare
buna, doar ceva vint. Am ajuns lejer pina la Ascutit (pe la 12.30),
refugiul este in stare buna. Aici mi-am dat seama ca o parte din poze
le-am stricat, setasem aparatul pe un program gresit si le-am
supraexpus. Cit am stat sa mincam ceva vremea s-a stricat, au venit
norii si a inceput sa viscoleasca. De dimineata parca era primavara, am
mers in tricou, Florin chiar la bustul gol, dar de la Ascutit gata cu
distractia, incepuse Iarna. Zapada destul de buna in continuare, ceva
mai mare intre Timbale unde au fost unele portiuni mai dubioase, cu
zapada instabila. Am intilnit si portiuni cu zapada tare, unde nu m-as
fi descurcat fara coltari si piolet (desi Florin si Leo au mers fara
coltari si fara piolet, doar cu bete se ski).
In Grind II (refugiul de pe creasta, din Saua Grindului) am ajuns pe la
17.30. Erau aici patru baieti, doi din Bucuresti care urcasera prin
Grind, pe Coltii Gainii si doi din Tg. Mures care urcasera pe Lanturi
(zapada mare dar stabila din ce spuneau ei).
Refugiul este in stare buna, usa este intreaga si se inchide bine.A
urmat partea cu supe, ceaiuri, discutii, povesti, condens de pe pereti
care ploua pe saci de la 2 aragaze care munceau din greu sa topeasca
zapada si opt oameni care vorbeau mult. A fost cald in refugiu noaptea
( -3 º C ). Noaptea a nins, a viscolit. De dimineata era cam o jumatate
de metru de zapada proaspata, viscol si vizibilitate zero.
Nu mai era cazul de mers pe Creasta Sudica, asa ca ne-am permis sa mai
lenevim in sacii de dormit (cam uzi de dimineata). Cei doi baieti din
Bucuresti s-au trezit mai devreme si au facut o tura inspre Timbale de
unde s-au intors ca doi oameni de zapada. Am coborit cu totii spre
Grind, pe Coltii Gainii. Nu era cazul de coborit pe traseul turistic cu
o jumatate de metru de zapada proaspata peste zapada intarita, numai
buna de format avalanse. Ningea frumos, viscolul ramasese pe creasta,
era ca in povesti. La Grind am facut un mic popas, Florin s-a delectat
cu o bere pe care o carase toata creasta, pe Radu l-am ingropat in
zapada. Am plecat mai departe prin Cheile Pisicii (am sarit de pe
bolovani si ne-am dat pe fund direct pe fir), Prapastii (am admirat
traseele de escalada cu grade care ma sperie si denumiri funny) si in
sfirsit Gura Riului, la masina (pentru prima si ultima oara am mincat o
ciorba naspa la cabana, in zgomot de manele).